Crinii înfloresc în vis şi se scutură la Grivco

În pofida multor îndoieli despre capacitatea sa de reacţie, Opoziţia a reuşit să dea lovitura. Nu prin cucerirea vreunui simbol al Puterii-Palatul Victoria sau Cotroceni- ori prin debarcare, prin forţa numeroşilor contestatari latenţi ce îndură cu stoicism gerul pentru câteva momente de glorie televizată, ai actualei guvernări, ci prin eclipsarea momentului de lansare la apă a noului Cabinet Ungureanu. Mai pe şleau, schimbarea gărzii guvernamentale, moment marcant pentru orice suflare politică, a trecut, în special pe sticla televizorului, precum rapidul prin Mizil şi, ceea ce ar fi trebuit a deveni unicul şi principalul eveniment ce urma a fi disecat şi tăbăcit de analize, a fost expediat în penumbră, în  luminile rampei lăfăindu-se cei doi lideri ai Opoziţiei, domnii Ponta şi Antonescu.Astfel, ceea ce ar fi trebuit să fie o zi anostă, în care să fie bifată validarea noii echipe guvernamentale, s-a transformat, urmare a neaşteptatului, mai ales prin ton şi lungime, discurs parlamentar al şefului PSD într-o nesperată şansă pentru Opoziţie de a acapara toată atenţia vieţii politice autohtone, dar şi a multiplilor analişti ai naţiei de a-şi reetala profunzimile. Desigur, funcţie de poziţionare politică, de interese sau de simpatii, alocuţiunea liderului Ponta la momentul validării noului Guvern a fost trecută în categoria marilor lovituri născute dintr-o mişcare "de geniu" a micului Titulescu,ajuns la vârsta pantalonilor lungi, ori taxată, bosumflat, drept trădare prin linguşire,  de către camarazii liberalo-conservatori şi felinele lor miorlăitoare. În fapt, involuntar ori ba, discursul cu pricina al liderului PSD, cu toată polişarea sa mieroasă pigmentată cu doze sănătoase de chinină, înainte de a fi trecut în tagma capitulărilor elegante sau a strategiilor atinse de duhul geniului, are toate datele unei declaraţii de divorţ.Un divorţ contestat vehement de către cei doi miri ai politichiei noastre, dar   prefigurat de tot mai desele dovezi de infidelitate şi răbufniri nervoase ale consorţilor, precum şi de amestecul, tot mai frecvent, al "părinţilor" spirituali în tânăra şi efemera căsnicie politică liberalo-pesedistă, ultima cauză a supărării "bunicii" fiind aruncarea din casă a vărului de la Buzău.  Vigilent, "andrisantul", locvacele şi vivacele domn Antonescu, încurajat de atacurile anti-pontiste lansate de către ante-mergătorii furiei voiculesciene,  a prins din zbor ideea şi, prin vocea "unor indignaţi" din partid, i-a bătut obrazul aliatului său degrabă vărsător de politeţuri la poala noului premier urmând să-şi "repereze onoarea" printr-o vituperantă ieşire publică. Doar că, revenindu-şi din nervii iniţiali, într-o încercare de atenuare a şocului unui eventual divorţ prematur, mentorul liderului liberal şi stăpânul efuziunilor sale televizate le-a dat celor trei muşchetari ai Opoziţiei -Ponta,Constantin şi Antonescu- ordinul de adunare, spre "atenţionare părintească",  la cuibuşorul de nebunii, sediul firmei sale, Grivco. Un loc strategic, încărcat de damful multor "pisicisme" şi călcat de numeroşi actori sau figuranţi ai dramoletei politice, un sediu de firmă prin care mai bântuie încă fantoma neîmplinitului "Guvern Johanis" şi unde, în anul 2007, "ursitoarele" au pus la cale, în taină, precedenta suspendare a preşedintelui Băsescu, unde se pritocesc "marile manevre USL-iste" şi locul unde liderul penelist Antonescu se simte şi se visează preşedintele de peste ani ai ţării. Doar şi Grivco poate fi un soi de spa! În ceea ce-l priveşte pe liderul PSD, prin discursul său din Parlament a reuşit, spre mare alarmare a PDL, să devină vedeta unei zile ce nu-i era destinată, iar fructificarea şansei de a trece la "grupa mare" pare a prinde contur. În caz contrar, va fi nevoit să vină tot cu tata socru de mână sau să fie chemat "la refec", împreună cu năbădăiosul Crin, la nenea Grivco.