Supărare senatorială

Născută în derizoriu şi intrată în uitare, mult-trâmbiţata, de către iniţiatori, ai grevei parlamentare mai scoate, din când în când, câte un scâncet stins de pisoi uitat în ploaie. Se mai iţesc veşti despre anonimii parlamentari ce şi-au dat munca pe chiul numai în preajma zilelor de salarii, moment în care, îmbăţoşaţii absenţi ai neamului se îmbulzesc să anunţe naţia că , în mărinimia lor, le vor arunca şi alegătorilor ce-i plătesc, o ciozvârtă din îndestulătoarele venituri băneşti. Asta, pentru imaginea artistică deoarece, în realitate, marea mută a greviştilor nu se prea îndură să-şi rupă de la gură, iar declaraţiile de "suferinţă" pentru soarta contribuabililor au traiul efemer al "jertfei" patrioţilor protestatari. Din tihna şi plictisul profitabilei lenevii parlamentare, ridicată la rang de măreaţă somnoterapie ideologică, se întrupează multiple ţâfne şi supărări recitate, stoic şi solemn, de către trâmbiţaşii celor doi tovarăşi de drum prin cenuşa pesedisto-liberală. Un astfel de oştean credincios al pesedismului ce s-ar dori triumfător în bătălia pentru un jilţ cât mai călduţ, un senator cu greva-n piept şi ochii la slănină, trezindu-se cu onoarea nereperată, a dat buluc pe la "trebonal", unde speră să-şi găsească pomezile care să-i refacă fineţea obrazului îngroşat de grevă şi onoarea ciobită de mulţimea panourilor în care-i apare chipul său de protestatar angelic şi nota de plată suportată de votanţi pentru spleenul parlamentarului supărat. Desigur, omului nostru, plecat din neant şi aburcat pe diverşi umeri politici, mandatul de senator nu prea îi mai încape orgoliului de a mai urca o treaptă spre masa cu bunătăţi , de astă dată edilitare, motiv pentru care, panourile din care chipul său serafic, de grevist, îi priveşte băşcălios pe viitorii alegători îi cam încurcă socoteala voturilor şi, poate, decontul viitoarei campanii electorale.Doar că, spre mare disperare a  jălbarului, acesta mai are destulă vreme de aşteptat până ca judecătorii să-i "repereze" onoarea senatorială, prima judecare a lăcrămaţiei distinsului "nereperat" fiind programată cam tot după ritmul zilelor de muncă ale respectivului, undeva, prin anul 2013. S-ar putea ca, pe atunci, în faţa judecătorilor, trecute fiind şi alegerile parlamentare ale toamnei, în locul unui fălos senator al naţiei, să-şi caute cioburile onoarei un simplu cetăţean care, pentru ceva timp,preţ de un mandat, s-a dedulcit la binefacerile traiului tihnit şi pufos al unui bugetar de lux.Poate, pentru satisfacerea curiozităţii generale, ar fi fost util de rostit numele eroului nostru. Însă, în primul rând, sunt personaje cărora  nu prea merită să le faci reclamă, iar, pe de altă parte, din nefericire, ca omul cu pricina mai sunt destui trişti ţâfnoşi care bântuie pe meleagurile mioritice  în căutarea onoarei pierdută prin diversele şi multiplele paturi politice.