Narcisismul crinului

Într-o zi în care ar fi trebuit să-şi savureze tortul şi şampania, domnul Crin Laurenţiu George Antonescu, întâiul penelist al neamului, a ratat ocazia unei muţenii înţelepte şi a reuşit să-şi etaleze, încă o dată, prea-plinul sinelui mustind de un narcisism şi o fudulie ce frizează ridicolul. De ar fi fost un ilustru anonim sau vreun chibiţ de Cişmigiu,toată această cacofonie politico-educaţională exhibată de posesorul cu pricina nu ar păsa nimănui, poate doar amicilor de pahar ori rubedeniilor, maniera de punere în valoare a propriilor calităţi fiind o afacere strict personală. Numai că, în cazul distinsului lider penelist, auto-proclamat şi viitor preşedinte de ţară, perpetua şi stridenta derobare de minimile norme şi standarde ale unei toleranţe şi unei decente coabitări politice, precum şi abordarea unui limbaj de o agresivitate infatuată, vecină cu grobianismul,nu au cum a trece numai ca umbrele pe pânza vremii.Aflat într-o prelungită campanie electorală şi în preajma unei moţiuni  de cenzură care este cam în situaţia fetei ce, din prea multă frumuseţe, rămâne necurtată, dar şi cu imaginea premierului Ungureanu ameninţându-i supremaţia în sondaje,  nici în seara de Sfântu Gheorghe, unul dintre patronii săi, domnul Antonescu nu şi-a infirmat calitatea de prim şi principal demolator al defunctei revoluţii a bunului simţ.Încuscrit, pentru îndeplinirea unicei sale pohte, de a ajunge primul om al naţiei, cu Dan Voiculescu,Ion Iliescu, Cătălin Voicu, Adrian Năstase şi alţi asemenea "liberali", uşor penali,dar de viţă veche, în detrimentul unui venerabil de talia lui Neagu Djuvara, spre exemplu, actualul şef penelist şi fost, efemer, ministru al tumbelor, îşi vede, pe măsura trecerii timpului, destrămat visul său de mărire, iar noul său inamic este întrupat în premierul Mihai Răzvan Ungureanu, un liberal renegat de mai-marele liberalismului autohton, năvalnicul domn Crin. De unde şi tele-isteriile, bravadele stângace şi erupţiile unei oratorii într-o cheie, "de după blocuri", livrate de un pretendent la prima dregătorie a patriei gonflat şi stând să dea pe afară de atâta auto-mulţumire lăudăroasă. Iar, de aici şi până la încercarea de terfelire a adversarului său, MRU, prin zaţul politicianismului de mahala în care se bălăcesc şi se complac multe dintre figurile şi figuranţii arenei noastre politice, a fost doar o "chestiune de tehnică", aşa cum ar spune şahiştii.Astfel, intrat în malaxorul principiilor politice enunţate, practicate şi promovate de liderul suprem penelist, MRU a devenit un personaj eliptic de calităţile, mai ales liberale, necesare unui politician de teapa unui Crin şi a aliaţilor săi politici, un simplu pion manevrat din umbră de "maleficul" Traian Băsescu, principalul punct al programului politic "made USL".  Mai mult, potrivit evaluărilor experte ale unui "geambaş în ale conducerii" de talia domnului Crin, cu o "vastă" experienţă de profesorat rural, un stagiu de muzeograf tulcean şi un temeinic şi îndelungat absenteism parlamentar, actualul premier nu deţine toate datele necesare accederii în topul politicii, un portofoliu la Externe ori un Oxford nereuşind a satisface standardele antonesciene. De altfel, rezumând ultima reprezentaţie televizată a domnului Antonescu, nu ar fi nicio surpriză ca, în cazul în care renasc Petrache Lupu şi minunile sale de la Maglavid, iar şeful peneliştilor ajunge în jilţul de la Cotroceni, acest veritabil liberal să proclame, într-o fudulie solemnă, precum un alt dictator, cu mult mai celebru, "statul sunt eu, băi, fraierilor! "