Cocoşu' roşu

Spre marea uşurare a asistenţei, şi de astă dată, alesul mizilenilor şi cel mai proeminent găinar (crescător de găini) cel puţin al Prahovei, deputatul PSD Adrian Năstase, a mai trecut fără avarii de o nouă etapă a luptei sale cu nemiloşii magistraţi care, în frenezia lor, îi răpesc importantului lider de partid participarea, timp de câteva ore, la tumultoasa bătălie electorală pentru jilţurile de primari şi consilieri locali şi judeţeni. De altfel, la bursa pariurilor, numai un naiv ar fi avut curajul să mizeze pe finalizarea, după aproape patru ani, a procesului în care ex-premierul Năstase este acuzat de unele fapte în total dezacord cu legea petrecute pe vremea în care, de la înălţimea funcţiei de prim dregător guvernamental, veghea la buna desfăşurare a "Trofeului Calităţii". Aşa cum ne-am obişnuit, nici această ultimă confruntare a acuzatului Adrian Năstase şi echipa sa de apărători cu magistraţii Înaltei Curţi de Justiţie nu a fost eliptică de surprize şi alte chiţibuşării avocăţeşti, toate menite a lustrui monumentul inocenţei năstăsiene. Iar, din tot acest arsenal de fineţuri juridice etalate în astă ultimă rundă, cel mai eclatant moment a fost scena telefonului matinal, un moment de pe urma căruia se poate concluziona că, în anumite zile, distinsul lider al principalului partid de guvernământ face şi oficiul de deşteptător. Un soi de "ceas CFR", alarmă telefonică, pendulă,  ceas cu cuc ori ruralul cocoş deşteptător. Altfel, dacă ar fi să stai şi cu picioarele în lighenul cu apă rece şi tot nu ai găsi chichirezul gestului de bun samaritean al liderului PSD de a îl suna, în crucea dimineţii, pe la 5, pe un anonim moş Teacă, uns de numai o zi, de către junele premier, Ponta, şef al Inspecţiei de Stat în Construcţii, instituţie care, coincidenţă, pe lângă faptul că este principalul motiv al acuzării demnitarului Năstase, tocmai ce a fost trecută şi în subordinea directă a actualului prim-ministru şi preşedinte al PSD. Pentru a nu fi puşi la zidul infamiei şi a fi lapidaţi şi înfieraţi cu mânie proletară de vajnicii ostaşi ai "armatei roşii" guvernamentale, să încercăm un mic exerciţiu de imaginaţie: aşadar, un rezervist, un membru PSD  căruia, probabil,în decursul vremii, Adrian Năstase nici măcar nu i-a reţinut numele sau figura, un Grăjdan oarecare, la o zi după ce a fost numit şef al Inspectoratului în Construcţii, are marea onoare de a fi sculat din somn, la primul cântat al cocoşilor, pe la ora 5, de suava voce a ditamai starostele pesedist. Potrivit înregistrărilor depuse la dosar şi, bineânţeles, contestate şi infirmate de acuzatul Năstase, discuţia telefonică nu a fost lungă, dar, altă coincidenţă, a picat taman în zorii zilei în care proaspătul demnitar Grăjdan urma să facă eroicul gest reparator, în memoria fondatorului instituţiei pe care o conducea de o zi, A.I.Cuza, şi recunoscător, în beneficiul şefului său de partid, Adrian Năstase, de a depune la dosarul "Trofeul Calităţii" hârtiuţa prin care instituţia pe care o conducea a ajuns la concluzia că nu a suferit nicio pagubă materială de pe urma trofeului cu pricina şi, implicit, principalul acuzat este încarnarea purităţii. Desigur, după cum se ştie, după ce şi-a îndeplinit misia, cu riscul devenirii erou de dosar penal, acest Pristanda de duzină a fost rejectat din efemera sa funcţie de către "intransigentul" premier, revenind la statutul său de ilustru figurant în  trupa de amatori a teatrului pesedist. În ceea ce-l priveşte pe matinalul rezident de Cornu şi deputat de Mizil, pare-se că, de-ar fi să luăm în serios precizările şefului CSM, calculele cu termenul de prescripţie a dosarului cam dau cu virgulă şi, spre marea dezamăgire a împricinatului şi a camarazilor săi,  emoţiile se întind încă un an. Doar dacă, în semn de mare respect pentru "valorile democraţiei", actualul premier şi ai săi neânfricaţii "cavaleri ai dreptăţii" nu vor da, în regim de maximă urgenţă, un ucaz prin care toate dosarele cu eroi  din rândurile USL să fie declarate "dosare politice", să fie casate, iar magistraţii implicaţi în cercetarea şi judecarea acestora să fie trimişi la "Cantemir", la reciclare. Iar, pe gardul justiţiei dâmboviţene să stea cocoţat şi să cânte, în admiraţia "moţatelor" din ogradă, numai "cocoşu'  roşu".