Timeo danaos !

Cu ochii zgâiţi pe rezultatul previzibil al alegerilor prezidenţiale francofone, mulţi dintre pricepuţii lumii politicii au lăsat mai la periferie scrutinul elen. Entuziasmat, până la extaz, de victoria tovarăşului său de ideologie, întâiul concubin al Franţei, fadul Hollande, noul premier român care, mai an şi prin televiziile prietene, clama "Grecie,venim!" s-a cam trezit, după închiderea urnelor greceşti, în faţa unor "mutanţi" electorali de tipul extremelor de stânga şi de dreapta, în vreme ce partidul de suflet al social-democraţilor mioritici, PASOK, precum şi steaua conservatorilor, Noua Democraţie, au fost aruncate de votul elen în ungherele eşicheirului politic. Mai alarmant, în special pentru principalii creditori ai bolnavului economic balcanic, nu ar fi continuarea stării de incertitudine politică, formarea unei alianţe de guvernare viabilă fiind infime, cât ascensiunea celor două grupări extremiste care, împreună cu partidul comuniştilor, exclud orice formă de raliere la măsurile de austeritate asumate de foştii guvernanţi şi care au constituit o minimă garanţie pentru creditorii dispuşi la injecţii financiare într-un organism aflat cam în moarte clinică. Se prea poate ca, în discursul anti-privaţiuni al liderilor celor două extreme sau în votul grecilor să se regăsească şi un sâmbure de dreptate numai că, asemenea şi altor "baloane ale bunăstrării", gen Spania, Portugalia sau Irlanda, aflate tot pe marginea prăpastiei, Grecia a trăit într-o butaforie economico-financiară care,  la un prim vânt al crizei, s-a prăvălit precum căsuţele din povestea celor trei purceluşi. Exprimându-şi o opţiune categorică împotriva suprimării unui confort economico-social şi aruncându-i în derizoriu pe cei doi monştri sacri ai politicii băştinaşe, PASOK şi Noua Democraţie, electoratul elen, cu o puternică fibră stângistă, s-a cam pus cu spatele la zid, asemenea spartanilor la Termopile, dar, în aceiaşi măsură, a dat un vot de blam şi unei îndelungate politici "mămoase", în schimbul unui vot, practicate de cei doi mari pierzători. S-ar putea ca, în pofida creşterii popularităţii celor trei partide cu discurs anti-european şi anti-austeritate şi accederea lor în Parlament, electoratul elen, care mai păstrează amprenta unei dictaturi militare,  să accepte, într-un final, durerile unor măsuri menite a atenua din haosul economic spre care s-ar îndrepta o ţară guvernată de o troică formată dintr-o sângă extremă, comunişti şi o extremă dreaptă agresivă doar că, deşi  vor consimţi la un astfel de efort, pilda unei revolte prin vot, anti-sistem,  a fost dată şi altor naţii care au trăit, efemer, pe picior mare şi acum se găsesc la fundul sacului. De aceea, şi de astă dată, e bine să te fereşti de greci, mai ales când votează . Aşa încât, potrivit scorului recentului scrutin, chemarea "Grecie, venim"! ar sta mult mai bine pe buzele vreunui CVT sau DD, decât ale unui premier cu pretenţii europene, fie el şi social-democrat.