marți, 7 ianuarie 2014

Beatificarea oului... clocit

Cu sarmaua şi piftia în gât, încă îmbujorată de plăcerile prelungite,mai ceva decât o peltea searbădă şi ratată de o gospodină de "goagăl",ale sărbătorilor de iarnă, asistenţa mioritică a privit cu sentimente contradictorii şi contrare la noul pelerinaj al Arogantului naţional la "chilia Rahoveană",sălaş unde va adăsta,după cele mai optimiste estimări, cam până la pârguirea cucuruzului şi saturarea poporului votant de lubeniţele dăbuleanului prostănac. Cum orice şut în dos e un pas înainte,chiar şi pe poarta penitenţei încătuşate, noua pălitură a Justiţiei în moalele fuduliei întâiului găinar şi numărător de ouă al naţiei pare a fi avut darul de a îl aburca,ajutat de braţele vânjoase ale tovarăşilor săi de partid,pe soclul martirilor şi în compania selectă a "sfinţilor" fără aură, dar la care  închina-vor-se tot natul pesedist şi degrabă iubitor de arginţi din visteria publică. Normal, dat fiind legăturile simandicoase ce i-au unit, primul glas ce a prins a ridica osanale, dar şi afurisenii asupra "inamicilor", a fost cel al vlăstarului şi parşivelului învăţăcel,victoraş întâiul, care, învârtoşat de zerul  ciobanului publicitar,s-a avântat în a trânti,încă o dată, cu inteligenţa în fasole şi a pune între parantezele unor umori de partid sentinţa primită de mentorul său. Mai mult, epuizat, poate, de numeroasele sale şedinţe foto, proaspătul manechin al politicii a "reuşit", purtat de zelul ocărilor şi orbit de lipsa de inimă a judecătorilor, procurorilor şi, în general, a tuturor doritorilor de repunere în cuibar a oului naţional, şi-a dat măsura valorii şi , dând apă "rău-voitorilor", l-a trecut pe ilustrul său înţelept în tagma "femeilor de succes" şi comparându-l cu Iulia Timoşenko. Gura păcătosului, nu putea rosti, spre exemplu, numele ex-premierului croat, bărbat, şi el încătuşat, dar,spre deosebire de plăpândul nostru, lustruit de ovaţiile,compătimirile şi complimentările camarazilor mai ceva decât oul lui Brâncuşi, repudiat de foştii săi colegi de partid.De altfel, cum era firesc, însuşi Dânsul, în drum spre carceră, s-a auto-compătimit şi auto-proclamat, ca orice muritor de rând şi derobându-se de statura şi prestanţa unui depozitar al tuturor tainelor Justiţiei, o victimă, desigur, politică, dosarul fiind unul amintind, după percepţia sa şi a amicilor săi, de anii sumbri ai zorilor comunismului băştinaş, în care primul său socru era ministru de exeterne, iar Ilici,bătrânul edec pesedist şi actualul său tovarăş de ideologie, o tânără şi nemiloasă stea  a noii ere politice.  Mai bărbată, sora distinsului reîncarcerat, cu avântul unei "eroine de pe Zambaccian", a decretat, sus şi tare şi printre "catifelate" vorbe de duh,că sfiosul său frăţior a fost jerfit de către duşmanii săi, care e  doar unul, pe altarul patriotismului ce l-a mistuit precum un ulcer cronic şi nu l-a lăsat să-şi rânduiască propria-i viaţă şi linişte. "Adelu,patriot! Ştii că-mi placi, " ar ricanat, de ar fi trăit aste momente, un Trahanache actual. Astfel, jelit de vocile de seamă ale trandafiraşilor guvernamentali şi de liota tele-părerologilor de casă, dar "independenţi", numărătorului de ouă nu-i mai râmăne decât să fie tâmâiat şi miruit de vreun sobor de "preoţi de bine" sau, poate, de prinde ceva roşeaţă în obrăjiori, parşivelul pupil  ar putea ca, în contrapartida unor "mici şi dezinteresate donaţii" guvernamentale, să înmoaie inima vreunei "înalte feţe bisericeşti" care să beatifice măreţul "ou -martir" din cuibarul din Kiseleff. Doar că, în pofida tuturor astor sforţări, celebrul şi mult-adulatul ou , după atâta tăvălire prin colbul celulelor este cam clocit şi, în astă situaţie, fără nicio valoare. Atenţie, însă, nu trebuie spart pentru că puteee!
Trimiteți un comentariu