vineri, 31 august 2012

Un felix contra naturii

Trezit din pumnii celor şase magistraţi constituţionali şi scuturat, rapid şi umil, de colbul eşecului de către ţucălarii de partid şi de alianţă, "justiţiarul Felix", fost turnător-atestat şi actual păpuşar şi posesor de dosare penale, aflându-se singur pe moşie, ambii cârlani din alianţă hălăduind pe meleaguri exotice, a prins a grăi naţiei şi a-şi expune unica nouă şi veche a sa idee politică, suspendarea lui Băsescu. Fiind singură la părinţi, idea cu pricina a fost îngrijită de tătucul din dotare  mai ceva decât tezaurul Coroanei britanice ori  secretul corespondenţei ante-decembriste ale respectivului bărbat de stat cu "organele". Firi săritoare şi mlădioase la trup şi suflet, nici curtenii mogulului sau camarazii săi poltici, în frunte cu năbădăoisul Căcărău ot Isaccea, nu au pregetat în a se ploconi la poalele, cam jegoase de prea multă târnosire prin glodurile politichiei băştinaşe,solitarei şi sărăcuţei cu duhul progenituri a glagoriei felixiene, motiv pentru care, după ce tot circul suspendării de vară şi-a strâns catrafusele, precum amicul Gagamiţă, îşi scoate opul la atac şi, "pac, la Războiu!" Mai mult, băiat receptiv fiind la doleanţele suspendatului, care s-a cam săturat să fie concediat numai în sezon de Litoral şi a cerut şi o suspendare hibernală, propice unei partide de schi, bătrânul scrib al vechilor securişti a anunţat, cu o galanterie proprie unui fante de mahala, că, în agenda sa, viitoarea suspendare prezidenţială este programată în prag de noiambrie. Cu acest prilej, potrivit calculelor de teapa lui Pristanda făcute de "antenus rex", noul referendum s-ar suprapune, că aşa vrea muşchii felixului, cu alegerile parlamentare, prilej pentru "curaţii şi cinstiţii"  guvernanţi să le tihnească fasolea de protocol de la 1 Decembrie. Doar că, pare-se că că, exceptându-i pe "craii de antene" şi pe  electrocutaţii de serviciu, gen Căcărău, Reluţu Fenechiu or Ghişe plimbăreţul, după ce au ieşit şifonaţi, terfeliţi mai ceva decât Bubico de către dulăul Bismark şi euro-flegmaţi din ultima joacă de-a anarhia,  nu prea se mai găsesc amatori să intre, încă o dată, în buda unei aventuri politice de pe urma căreia să le pută mandatele şi jilţurile. Dacă pentru pâlcul amintit de aventurieri "hamul şi praştia" pare a fi unicul ghid ideologic, pentru majoritatea aliaţilor USL, mai ales din tabăra pesedistă, miza unei noi puneri a poalelor în cap şi a unei alte circoteci şi alt mers pe sârma legalităţii nu pare a fi prea tentantă şi nici dorită  mai ales că, după recentul referendum, zestrea procentelor a cam început să se subţieze precum pensia bunicii. Pe de altă parte, judecând  pragmatic, atât pe penelişti, cât, în special, pe micii conservatori, îi cam doare la bască de imaginea şi ecoul internaţional, lucruri la care, mai ales pentru junele Ponta, pentru pesedişti, prin tradiţie, sunt foarte sensibile.Iar, ultimul semnal, al renunţării confraţilor socialişti europeni de a călca prin ograda bucureşteană a PSD-ului autohton, îi doare pe oamenii din Kiseleff mai abitir decâr o scatoalcă primită din partea lui Obama sau Merkel.  De altfel, tulburat din voaiajele sale prin meandrele concretului, până şi bătrânul revoluţionar Ilici Iliescu a ricanat la auzul noului plan urzit în laboratoarele Grivco de către tovarăşul său de arme, semn că, pe moment, cioara din mână a alegerilor parlamentare este mult mai demnă de încredere decât vrabia suspendării de pe gardul lui Felix. Pe de altă parte, strânşi cu uşa de o Justiţie care a cam uitat de "bunele maniere" şi nu prea mai răspund "la chemarea partidului şi organelor", parcă ar fi de compătimit şi zelul unui Reluţu ori Felix în resuscitarea unei idei căreia CCR i-a  făcut şi parastasul. În ceea ce-l priveşte pe ex-interimatul Căcărău, băiatul se gândeşte, probabil, că ar fi păcat de cheltuiala făcută pe inutilele teancuri de cărţi de vizită. Nu de alta, dar, până prin 2014, se cam şterge cerneala şi, se pare că, oricum, un alt uselist şi-a comandat un set nou, dar fără  menţiunea "interimar". D-aia, nervi şi nevricale !        

marți, 21 august 2012

Paukeriştii tristeţii

Paukeriştii second hand de sub pulpanele fostelor "glorii" , Ilici şi Felix, au pierdut partida şi marele pot. Previzibil. În primul rând şi pentru simplu motiv că, asemenea medicilor,nu "dottorilor", magistraţii cu ştaif şi respect de sine au puterea de a nu încălca primul punct al jurământului lui Hipocrate, "să nu faci rău!" Ceea ce s-a întâmplat şi în cazul majorităţii celor 9 judecători ai Curţii Constituţionale care nu au acceptat "să lupte" cu legea şi să-şi respecte statutul. Normal, într-o clasă politică în care termenul de "fair play" este mai străin decât limba engleză pentru crizuţul interimar, iar ideologia lui "ba, pe-a mă-tii" este literă de evanghelie, verdictul celor 9 magistraţi a picat precum meteoritul Tungus. Uluire, spaimă, derută, furie şi, într-un final apoteotic, tradiţionalele mahalagisme au garnisit decizia CCR de repunere în drepturi a preşedintelui ales şi reziliere a contractului temporar de muncă a interimarului şi nevricosului ex-lider penelist ce se visa tronând,cel puţin până la Crăciun, în jilţul "dictatorului" de la Cotroceni. Săritor din fire, nici premierul nu a rămas insensibil la amoarea crinului şi, într-o sforţare demnă de un brav copilot, nu şi-a lăsat vizaveaua orfană de durere compătimind şi glosând colegial şi în aceaşi notă revoluţionar-mitocănească pe seama "nedreptăţii" magistraţilor de a nu silui litera legii şi aritmetica elementară care, pe orice meridian şi în orice limbă, mai puţin pre limba şi în lumea paukeriştilor, 50 este mai mare decât 46,2. Desigur, în ochii plini de lacrimi şi de ură ai celor doi trişti ai neamului şi camarazii lor, principalii vinovaţi de toată această dramoletă sunt numiţii UE, Barroso, Merkel, SUA(cu ambasador cu tot), ziarele străine şi cele "băsiste", Monica Macovei, intelectualii "nealiniaţi cauzei", milioanele de români care au ales să uzeze în mod propriu  de dreptul constituţional de a vota, procurorii, judecătorii, râul, ramul... Din fericire, pentru cei doi feţi frumoşi din USL, au rămas pe baricade, să lupte până la ultima gamelă felixiană, oştile, cam trecute şi dogite, ale rezerviştilor de partid, mulţimea vidă a tele-deontologilor cu şcoala la seral şi şpagatul la fără frecvenţă, posesorii de dosare penale şi o brumă de aspiranţi la firimiturile guvernării. De altfel, mai solemni decât soldatul Ivan de la capul mumiei lui Ilici veritabilul, ambii colegi de alianţă, crizuţ şi pon-tilică, au anunţat cu toată dicţia şi nevroza din dotare că nu vor coabita nici arşi cu fierul încins cu "dictatorul" declarând într-un delir al ilarităţii că, pentru 'mnealor, unicul Guvern recunoscut este al celor 7,5 milioane de votanţi pro debarcare băsesciană ceea ce, la oun calcul simplu, ar însemna că, dintr-un condei, România se rezumă la patria USL şi, totodată, pon-tilică a demisionat din funcţia de premier a Guvernului ţării, o ţară ce cuprinde, totuşi, vreo 20 de milioane de suflete ce trebuie guvernate, auto-proclamându-se şef peste un alt Guvern. Şi, toate aceste inepţii, junele plastograf de Kiseleff le-a rostit cu aceiaşi seninătate a pacientului care se proclamă Napoleon. Pe de altă parte, profitând de etapele ce urmează a fi parcurse de la momentul invalidării referendumului, la momentul revenirii preşedintelui ales pe scaunul de la Cotroceni, asemenea chiriaşului care, la rezilierea contractului, fură chiuvele,prizele şi tot ce prinde, nici interimarul nu se lasă mai prejos şi, trepidând precum "presatul" în faţa uşii toaletei ocupate, se agită să facă o ultimă faptă de glorie şi să o ungă pe madam Mona ministru. Iar, dacă  intră şi în "toane bune", interimarul ar mai avea timp să declare şi un mic război americanilor. Nu de alta, dar vin alegerile prezidenţiale şi "contracandidatul" său, Departamentul SUA, pândeşte! Fii bărbată, căcărău !            

vineri, 17 august 2012

"Spa"-ul Monei

Ceva vreme în urmă, pe când aceiaşi trupeţi ai zarvei naţionale se opinteau să-şi aburce dăbuleanul candidat în jilţul suprem de la Cotroceni, printr-o neaşteptată şi uluitoare mişcare de scenă, precum Pliseţkaia în zile de glorie, programatul viitor prezident a dat buzna , în miez de noapte şi cu fotografii atent selecţionaţi după el, în spa-ul duios al mogulului SOV, de unde răsărea toată lumina înţelepciunii politicii băştinaşe. "Orientat" şi aflat în plin marş spre mărire, Victoraş, "viclean copil de casă" şi pajul de atunci al neinspiratului prostănac şi-a sfătuit şeful şi candidatul să mintă şi, în faţa "dictatorului" Băsescu, să jure cu mâna pe carnetul de partid că băinţa nocturnă de la Vântu este o "invenţie" a agenturilor. După cum se ştie, minciunica servită de nefericitul consort al celebrei "Mihaela, dragostea mea", via Victoraş, a avut efectul carmolului, motiv pentru care a ţinut, ca şi mandatul prezidenţial, numai o noapte.Între timp, fostul prezidenţiabil eşuat şi-a pierdut şefia partidului, luată de ("surpriză"!) junele învăţăcel în minciunele, Victoraş, jilţul de şef al Senatului, pe spa-ul cu pricina s-a pus măteasa broaştei pe motiv că apropitarul,SOV, e puţin retras la vila Jilava, până şi "Garda Naţională s-a desfiinţat", doar gaşca a rămas, toată-n păr, să-şi încerce muşchii şi vocalizele cu "bampiru" Băsescu.  Iată că, peste ani, tot în plină bătălie cu acelaşi "dictator" şi când le ardea bguza mai tare, în  tabăra zavragiilor a explodat o bombă,(nu, sexy!) cu un efect devastator similar celui produs de vizita nocturnă a fostului şef pesedist, Geoană. Prăvălit din dealurile încărcate cu Zghihară ale Huşului natal,un eminent magistrat aflat la o unghie de visul şi portofoliul vieţii sale, de cap al Justiţiei mioritice, a nimerit, precum orbetele, taman în limuzina întâiului deţinut al naţiei, chiar lângă pruncul şi consilierul juridic al acestuia. Iar, ca pocinogul să fie deplin şi  "măreaţa" faptă să fie aflată de tot natul şi până în coclaurii Ieşilor, la momentul promenadei auto s-au nimerit a fi, coincidenţă, nişte "băietani", tocmai de la  televiziunea patronată de bunul amic al aceluiaşi Victoraş,ăl cu minciunica, ajuns azi, mare dregător şi posesor al mandatului de ministru la care râvnea neatenta pasageră. Ajunsă vedetă de televiziune şi ocărâtă de "cârcotaşi" şi de "oamenii răi" ai lui Băsescu, Macovei, Obama, Merkel şi alţi "ignoranţi", stimabila autostopistă s-a dat de ceasul morţii explicând poporului că a nimerit din greşeală în automobilul buclucaş aşa încât, neprihănită, juridic şi moral, fiind, nu are niciun motiv să renunţe la drumul său spre glorie şi spre fotoliul de ministru al unei Justiţii care, prin definiţie, şi aşa e oarbă şi , fatalitate, mai încurcă limuzinele. În rest, "răutăcismele" aruncate pe piaţă de "stenograme mincinoase", despre viitoarea misie ministerială a magistratului nostru, de înlocuire a şefilor Parchetului General,  DNA, CSM, ÎCCJ şi, apoi, răsplătirea, pentru "eforturi" cu un mandat de 9 ani , de judecător la CCR, sunt "intoxicări". Şi, cine nu crede, nu are decât să-l întrebe pe Victoraş !      

joi, 16 august 2012

Kântăreţii kriptelor kremline

De peste două decenii, o stafie zâmbăreaţă, cu stea în frunte şi liber-cugetătoare bântuie pe meleagurile mioritice şi răscoleşte  cugetele şi minţile cam răsfirate de viscolul unei ignoranţe prăsite , cu sârg şi perseverenţă, de ideologia imperativă a cuvântului răstit şi unic. Ca orice produs de seamă al meşteşugarilor moscoviţi, şi stafia noastră, populară şi fals zâmbăreaţă, era la fel de multilateral pricepută, precum fosta societate de care s-a dezis într-o clipită şi pe care, într-o frenezie fanată, a pus-o pe butuci, dând frâu liber foştilor asâni ai defunctei " epoci de aur",  metamorfoizaţi în noii şi nărăvaşii armăsari ai capitalismului de cumetrie. Şlefuitor silitor ai criptei leniniste, odată ajunsă "regina balului", fantoma băştinaşă a scos de sub puloverul revoluţionar îndrumarul comsomolistului fruntaş şi , ajutat de naivitatea aleşilor şi bâtele unor "horticultori de bine" s-a înşurubat în jilţul "tătucii" de unde a vegheat la anestezierea instituţiilor ce ar fi putut tulbura "consensul" şi , mai ales, buna desfăşurare a marii îmbuibări de partid, cohorte de "băieţi isteţi" lăfăindu-se la pieptul , tot mai fleşcăit, al unei economii generoase selectiv. Ajunsă la final de carieră politică, fantomei cu pricina i s-a găsit o întrebuinţare mai domestică, însă cu un grad destul de ridicat de nocivitate. Astfel, frumos împăiată şi pomădată, arătarea îşi etalează zâmbetul din cerceveaua sediului propriului partid, plămădit după chipul, asemănarea şi ideile unei social-democraţii prăfuite şi tributare unor principii peste care s-a pus lespedea kremlină, iar, când "enteresul o cere", îşi forţează glasul, hârşit în numeroasele "plenare cu activul " sau congrese, în "înfierări" şi "luări de poziţie"  unde cacofoniile democratice sunt la mare cinste. Acum, aflaţi în plină bătălie cu ultimile şi încăpăţânatele redute ale echilibrului instituţional, magistraţii, nişte "duşmani ai poporului" care nu-i lasă pe oameni să voteze la un referendum de câte ori au chef şi au "tupeul" să aplice legea, ucenicii bătrânei fantome, precum şi celelalte cadavre vii şi temătoare au purces la ridicarea capacului kriptei kremline în care adăsta, sleită de eternele pendulări între sinerigii şi meandre ale concretului. Deşi tulburată din reveriile sale, fantoşa zâmbăreaţă şi-a recăpătat elenul revoluţionar şi, dintr-o suflare, cu dicţie şi pe de rost, precum un elev premiant la serbarea sfârşitului de an, a recitat "imnul marxistului" din care nu au lipsit "fasciştii", "hoardele" şi alte asemenea "elemente duşmănoase" care "oprimă poporul". Din păcate, cel puţin pentru bruma de speranţă în europenism, monologul sinistru, mai ales prin aruncarea în cretacicul democraţiei, al arătării emanată din pântecele unui trecut tatuat numai în cugetul său, şi-a găsit  alţi doi interpreţi, în nefericiţii şi efemerii lideri ai unei naţii debusolate: un repetent şi un plastograf. Adică, în nişte căcărăi !        

marți, 14 august 2012

Judecător CCR, la ordinul PSD



Pesedistul Iosif Armaş a ordonat ca CCR să îl defavorizeze pe Băsescu
 
Judecătorul CCR Ioan Predescu va vota astăzi aşa cum i-a ordonat "stăpânul" său, controversatul om de afaceri Iosif Armaş, proprietarul staţiunii Herculane.
La începutul lunii august, omul de afaceri l-a chemat acasă pe judecătorul Predescu şi i-a ordonat să facă orice ca să valideze referendumul şi să-l dărâme pe Băsescu.
Aservirea lui Predescu faţă de Armaş s-a produs încă din anii 2000.
În timp, judecătorul Ioan Predescu a obţinut de la omul de afaceri favoruri materiale şi sprijin în obţinrea unor demnităţi publice, inclusiv în cea de judecător al CCR.
Ca urmare, Predescu nu mişcă în front şi face ce-i dictează "stăpânul" Armaş, care-i speculează dependenţa de alcool şi disponibilitatea de a face mici sau mari servicii, contra cost.
De altfel, mai mulţi parlamentari PSD sunt la mâna omului de afacri. Iosif Armaş a devenit cunoscut mai ales după ce a primit aproape cadou, la un preţ modic, staţiunea Herculane de la prietenul său, Adrian Năstase. De când a cumpărat staţiunea, ceea ce era odinioara Perla Banatului a ajuns o paragină.

duminică, 5 august 2012

Softul căcărăilor

Botoşenean prin naştere şi bucureştean prin adopţie, Mihai Sevastos a conceput şi a edidat, în anul 1937, la comanda capilor Primăriei ploieştene, una dintre cele mai complexe şi mai elaborate monografii autohtone, o lucrare reprezentativă pentru un oraş precum capitala Prahovei. Desigur, dat fiind reeditarea, relativ recentă, a operei cu pricina rândurile de faţă nu-şi propun, nici în glumă, a se erija într-o prezentare, chiar şi nsumară, a amintitei „Monografii”. Dimpotrivă ! Aşa cum se ştie, apărută în anul 1937, Monografia Ploieştilor a fost concepută şiu elaborată de către Sevastos în acei ani, 30, când  talentele statisticienilor nu stăteau în accesarea,printr-un simplu şi lejer „click”, al bazei de date, ci în „sfântul plaivaz” şi „sfânta terfeloagă”, comunul şi anticul registru în care amploiatul diverselor servicii publice, nota toate datele referitoare la un subiect sau la un eveniment ce trebuia consemnat. Aşa s-a întâmplat şi, cine este curios să afle cele mai năstruşnice sau inedite amănunte despre locuitorii oraşului, administrarea urbei sau orice alt fapt petrecut într-o perioadă cuprinsă între mijlocul anilor 1800 şi 1935, îşi poate satisface, în detaliu, toate aceste curiozităţi. Astfel, frunzărind paginile Monografiei elaborate de migălosul şi scrupulosul Sevastos se regăsesc, spre exemplu, date referitoare de la numărul, natura şi maniera naşterilor petrecute  în anii 30, şi până la statistica amănunţită a divorţurilor ploieştenilor, după vârsta, ocupaţiile, originile sau orientările religioase ale soţilor, până la cauzele acestor despărţiri. După cum, doritorii de detalii edilitar-gospodăreşti pot afla cum şi în ce an au fost pavate fiecare dintre străzile  şi trotuarele , precum şi sistemul împărţirii administrative a urbei ori numărul şi numele medicilor sau al avocaţilor ce funcţionau în perioada respectivă. Asta, pe lângă amănunţile statistici referitoare la numărul, compoziţia şi ocupaţia , din acei ani de început de veac, a ploieştenilor. Revenind la zilele noastre, tot acest noian de date şi informaţii cuprinse în Monografia lui Sevastos par iţite din desuetudine . Cât priveşte încercarea temerară de a afla de prin site-urile diverselor instituţii publice a unor informaţii de genul celor cuprinse în Monografia lui Sevastos, aceasta poate fi cotată doar ca un simplu exerciţiu de imaginaţie.Şi, în plină larmă iscată de glorioşii guvernanţi în urma ratării ultimului referendum şi a interpretării cifrelor, a paragrafelor de legi şi a altor documente după cum învârte vântul intereselor politice girueta intereselor, poate ar fi de luat aminte că, în urmă cu multe decenii, un singur individ,fără ajutorul calculatorului, a unor softuri savante şi alte „cuceriri ale tehnicii”, înarmat doar cu bunăcredinţă, profesionalism şi seriozitate a reuşit performaţa să dea cu tifla unui alai de „profesionişti” şi alţi  guvernanţi şi politicieni „virusaţi”.