Ruleta alegerilor

Pentru cele trei partide ce formează Opoziţia noastră mioritică-PSD,PNL şi PC- viscolul ce a dat peste cap o parte însemnată de ţară pare o binefăcătoare şi nevinovată ploaie de primăvară,victoria invalidării de către judecătorii Curţii Constituţionale a legii Guvernului referitoare la comasarea alegerilor locale şi parlamentare fiind savurată mai ceva decât o acadea primită neaşteptat de la un Moş Crăciun întârziat. De altfel, pentru unul dintre cei trei lideri ai Opoziţiei bucuria a fost aşa de copleşitoare încât, se pare că, din prea-plinul emoţiilor, a uitat că "se ceruse" cu lăcrămaţia-n proţap la emisarii ţărilor surori din Uniunea Europeană, prilej de jenă pentru cei doi colegi ai săi de şefie opoziţională şi de ironie corozivă din partea amfitrionului danez. Revenind la decizia Curţii Constituţionale, privită din avion şi din perspectiva perspicacităţii sfătuitorilor jurişti ce au dat pe tavă PDL-ului şefia Senatului, defalcarea celor două procese electorale ar putea fi considerate o lovitură aproape mortală aplicată, în special, partidului condus de Emil Boc. Şi, în sprijinul acestei argumentaţii ar sta, la loc de cinste, incapacitatea candidaţilor la funcţia de primar de a juca rolul de locomotivă şi pentru colegii săi de partid aflaţi în cursa pentru fotoliul de parlamentar.Asta, ştiut fiind că, odată văzându-se ales şi cu sacii-n căruţă, candidatul devenit primar nu prea îşi mai rupe pingelile pentru camarazii săi de partid la alegerile parlamentare. Un argument destul de solid care, într-o anumită proporţie ce ţine mai mult de loialitatea candidatului şi obrazul său, are şanse de a îmbunătăţi scorul electoral al oponenţilor. Ceea ce ar trebui luat în calcul de către toate partidele angrenate în alegerile locale este specificitatea acestui tip de scrutin, un scrutin în care, mai ales în localităţile medii şi mici, precum şi în mediul rural,  componenta politică şi, implicit, apartenenţa politică a candidatului are o proporţie destul de scăzută în raport cu alegerile parlamentare. În acest sens, notorietatea sau pretaţia de peste mandat a candidatului la jilţul de primar primează în ochii electoratului, coloratura politică nefiind, în multe situaţii, decisivă, avantajul apartenenţei politice şi al funcţionării angrenajului de partid ieşind în evidenţă în special în cazurile în care rivalii sunt de forţe apropiate. Decizia Curţii Constituţionale mai poate fi considerată un soi de migdală amară oferită Opoziţiei şi prin prisma termenului foarte scurt, undeva în prima săptămână a lunii iunie, la care se vor desfăşura alegerile locale, punctul mălăieţ al celor trei partide frăţeşti reunite sub stindardul Opoziţiei fiind tocmai împărţirea tortului. Mai precis, în cele 3 luni rămase până la declanşarea campaniei electorale, cele trei partide(PSD,PNL şi PC), fiecare cu ambiţiile, calculele şi "obligaţiile" lor, vor trebui să-şi împartă candidaţii petru toate cele peste 4000 de localitaţi. Un fapt care,declarativ şi pe hârtie pare destul de simplu, dar, în România electorală profundă va naşte destule emoţii, ambiţii şi zavere. Asta, pe lângă faptul că UNPR a reuşit să-şi antameze aproape 300 de actuali primari ce vor candida sub culorile noului partid, iar o nouă vânzoleală ar putea genera din partea unor aqctuali primari PSD sau PNL trecerea în tabăra oştenilor lui Gabrie Oprea. Ceea ce este destul de previzibil, în urma decalării alegerilor îl constituie soarta cam crudă a noului partid izvorât din ţărâna caracaleană, PP-DD, respectiva grupare neavând forţa şi nici timpul necesat să-şi impună câteva sute de câştigători în bătălia pentru locale. Cât priveşte alegerile parlamentare, programate la finalul anului, potrivit legii care reglementează durata mandatului de parlamentar, acestea pot fi influenţate de rezultatele alegerilor locale, dar şi de mulţi alţi factori cu iz legislativ, începând de la recenta repunera pe tapet de către preşedintele Băsescu a rezultatului referendumului ce consfiinţea unicameralismul şi reducerea numărului de parlamentari, a reanimării discuţiilor referitoare la legea reîmpârţirii administrativ-teritoriale a ţării, a repunerii în stare de puncţionare a noii legi electorale sau a redesenării colegiilor electorale,fie şi numai prin prisma rezultatului recensământului.Şi, peste toate astea, ar mai trebui luată în calcul şi prognozata creştere economică. Or, un primar vrednic poate face minuni la parlamentare.