Se afișează postările cu eticheta Iliescu. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta Iliescu. Afișați toate postările

marți, 12 iunie 2012

Perenitatea mineriadelor



Înfiebântaţi de marea victorie a noii "armate roşii", foştii grevişti usl-işti ai Parlamentului, asezonaţi cu noul damf oportunist al uneperiştilor, udemeriştilor, minorităţilor şi ceva pedelişti bântuiţi de gânduri eretice şi erotice, şi-au sumecat poalele preţioaselor veştinte de firmă şi zestrea propriilor neuroni din dotare şi au dansat după cum le-a cântat rapsodul neamului, prenierul Ponta, plăsmuind o nouă aberaţie cu ifose de genialitate. În fapt, ipochimenii din aula Casei Poporului au încercat, nătâng de inabil, să-i ofere nevricosului domn Goe din fruntea partidului ultra-majoritar şi al Guvernului un "belet" pentru trenul de plăcere de Bruxelles. Dacă ar fi fost vorba de împlinirea unui nou moft, gen maşină eco, ori un jilţ călduţ pentru vreun trepăduş de partid, ar fi constituit o problemă de-a noastră, din ograda proprie. Însă, fiind în discuţie oportunitatea reprezentării ţării la nivelul maxim al standardului european, noua toană a junelui Victoraş are darul de a naşte pe la curtea Uniunii Europene, cel puţin zâmbete mirat-ironice, dacă nu şi o uşoară undă de iritare faţă de ţopismul românesc în interpretarea unor paragrafe de legi foarte clare, într-o interpretare normală. Doar că, naivilor şi ignoranţilor fruntaşi europeni nu le trece prin minte că, pe meleagurile noastre, mustind de doctori, doctoranzi, calfe, învăţăcei şi alte specimene din tagma "caţavencilor", mulţi cu studii aprofundate pe la liota fabricilor de diplome, textul unei legi, fie şi Constituţia, este trecut, mai întâi, prin filtrul politic, tăvălit prin mălaiul intereselor, şi, în final, prin glagoria, mult-puţină, a vreunui grămătic de partid. De aceea, aburcaţi călare pe marele ciolan naţional, noii "scatii" şi "păturici" ai poporului, prin pixul premierul şi votul majoritar al actorilor din super-producţia USL, "Marele mut parlamentar" , pot transforma în realitate tot ce le trece prin scăfârlie. Mai pe româneşte, după ce tătuca "distinşilor", Iliescu, a spart gheaţa mineriadelor, timp de două decenii, am avut parte de tot soiul de "mineriade", cele mai recente fiind aceea a "costumaţilor" de ieri, iar o alta, a magistraţilor, pregătindu-se, după absolvirea de orice păcate a simpaticului domn Şerban Mihăilescu, să mai facă "o victimă", prin cosmetizarea finuţului obraz de ales mizilian a altui "celewbru" al neamului, Adrian Năsatase, mentorul politic  şi dascălul,  în ale Dreptului, al năvalnicului nostalgic de ghiduşii revoluţionare "che guevarriste" şi mineriade de tip "armani". De altfel, pe 13 iunie se împlinesc 22 de ani de la "marea revoluţie agrară" a minerilor, act din pântecele căruia şi azi se iţeşte eternul zâmbet sfidător al părintelui ortacilor, Ion Iliescu, din seva căruia s-au adăpat, mai ales cu tupeu şi aroganţă, generaţiile actuale de guvernanţi. Astfel, doar pentru a reaminti înfierbântaţilor zilei ce bolovan ne-a atârnat de gât mineriada din 13-15 iunie 90, mi-am permis să ataşez, alături de fotografie troicei sindicale minereşti ,Cozma-Condescu-Popescu, un articol publicat se subsemnatul în anul 1992, într-unul dintre ziarele despre care mulţi dintre actualii "liberali veritabili" nu prea au habar.               


































joi, 7 iunie 2012

Triplu sec

În anii în care tânărul actual premier tocmai divorţase de oliţă şi se lupta cu bastonaşele şi cosiţele colegelor( această ultimă meteahnă erupând şi prin pielea de politician belicos în relaţiile cu rivalele Roberta sau Udrea), junele "studinte" Crin se lua la trântă cu repetenţiile, iar sfătosul de azi, Ion Iliescu, hălăduia prin meandrele concretului între jilţul de secretar al Comitetului Central al PCR şi fotoliul de prim-secretar de judeţ, prin rafturile comerţului socialist trona, la mare cinste, o băutură spirtoasă şi dulceagă, botezată Tripul Sec. Un matrafox cu pretenţii de lichior care avea "calitatea"  şarpelui Kaa, consumatorul fiind dus cu zăhărelul, aburit şi mahmurit de băutura cu pricina. Cu timpul, populara băutură " Triplu Sec" a intrat în istorie însă marca pare-se că a fost recuperată, ştearsă de colbul uitării şi repusă în drepturi de cel mai şeful celei mai cinstite şi capabile echipe guvernamentale desantată, cel puţin în ultimile două decenii, în Palatul Victoria. Desigur, la prima strigare, nu ar putea fi găsită nici o infimă legătură între amintitul lichior ante-decembrist şi trupa de şoc pesedisto-penelistă condusă de întâiul copilot al naţiunii, premierul Ponta. Dar, privind mai atent se pot observa, chiar şi fără lupă, unel asemănări dintre alcoolicul "Triplul Sec" şi guvernamentala "triplă seacă" . Astfel, este de notorietate triplul eşec al noului premier în instalarea unui personaj cât de cât compatibil cu ilustrul predecesor al demnităţii de ministru al educaţiei, după rateurile jenante, Dumitrescu şi Mang, nici interimarul sindicalist, Lyvyu Pop (aşa am aflat din CV-ul "maestrului" în greve că se ortografiază prin Nord,pe unde e cam inflaţie de "y"-uri) nefiind vreo lumină a USL-ului biruitor. Însă, noul şef al Executivului nu s-a mulţumit numai cu o singură duşcă de "Triplu Sec" , insistând pe acelaşi drum cu acordarea unor portofolii pretenţioase, la Externe, Cultură şi Agricultură, tot unor personaje cu un palmares bolnav de pojar, din tulpină de incompatibilitate penală, cum e cazul culturnicului Diaconu, ori morală, în această situaţie fiind imberbul agronom conservator, Constantin, şi vechiul "prelucrător prin aşchiere marxistă", pensionabilul Marga, această ultimă troică ministerială fiind mai nocivă sănătăţii naţiei decât omida păroasă a dudului. Păi, dacă la 22 de ani de la reculul iliesciano-mineresc de la 13-15 iunie 90, fostul trecător prin Piaţa Universităţii (potrivit propriilor afirmaţii), Ponta, defilează printr-o diplomaţie europeană cu nostalgici sovieto-ruşi care, mai nou, nu reuşesc să facă distincţie între stat şi popor, dar se burzuluieşte, precum un căprar ruginit, supărat că "un preşedinte de rând" nu bagă în seamă sfaturile unui "ditamai" ministru, ori înghite pe nemestecate fiţele şi scuzele de vodevil ale unui actor, ne-am cam procopsit. "A murit francu' !" , aşa cum ar fi constatat, cu amărăciune şi resemnare, alde Nae Girimea , Pampon sau Crăcănel.