Greva bunului simţ

sursa: realitatea.net

 Ceva vreme în urmă, pe când săracii cu duhul se scăldau prin spa-uri vântoase, iar amantlâcul penelisto-pesedist se pritocea prin laboratoarele turnătoriei Grivco, un june prim al somnolenţei naţionale clama pe toate toturile, la toate şuetele şi prin toate pieţele viitoarea marea izbândă a revoluţiei bunului simţ numai că, fatalitate, o pârdalnică de flacără violet a fleşcăit tot zvâcul revoltei ce avea a se naşte talent şi a muri speranţă. Motiv pentru care, luminile rampei fiind stinse şi butaforia strânsă şi pusă la păstrare pentru alte panarame electorale, bune de amăgit şi veselit norodul votant, şi mult-invocata revoluţie a bunului simţ a fost aruncată de plăsmuitorii şi promotorii ei într-unul dintre ungherele luptei de clasă cu gând a fi ştersă de praf şi scoasă la lumină la momentul în care eternul candidat la jilţul suprem al neamului va porni bătălia finală, iar colbuita revoluţie îşi va recăpăta efemera utilitate. Aşa încât, până la revenirea la moda revoluţiei bunului simţ, toate ţăţismele,mitocăniile, barbariile vocale sau înjurăturile cu ştaif, botezate, intelectual, "pamflete", joacă tontoriu, precum boşimanii în invocarea zeilor,spre amuzamentul hăhăit al "aparţinătorilor", pe stârvul deschiolat şi inutil al acestei foste fudulii electorale. Târnosite prin tot glodul mahalalei cu ifose şi pretenţii de scenă politică, vorbele îmbăloşate de ură, dar orfane de cele mai elementare urme ale decenţei inundă zilnic, mai vehemente decât ploile de vară, spaţiul mioritic, amicii de ieri fiind lapidaţii de azi, iar adulaţii zilei ajungând infamii tocmai nimeriţi a fi aruncaţi în ghearele motăneilor ce se gudură, zeloşi,în ograda mârtanului naţional. Desigur, ca în orice revoluţie "cu ordin de la Poliţie", şi în cazul defuntei răzvrătiri pentru întronarea bunului simţ  se aleg învingătorii, cei ce se înşurubează sănătos la masa bucatelor, precum şi veşnicii "romantici", păcăliţii de serviciu, slujitori de ocazie cărora, pentru diverse "jertfe", le sunt aruncate ceva firimituri, diplome sau simple şi tovărăşeşti strângeri de mâini şi felicitări în faţa colectivului.

sursa: ziarelive.ro

Normal, mari şi eternii învingători sunt, ca de obicei, păpuşarii, tătucii şi regizorii dramoletelor puse în operă pentru a stoarce o lacrimă, un suspin sau o înjurătură "anti" din partea mulţimii vide şi credulă care, asemenea fotbaliştilor începători, se duc după prima fentă şi , involuntar, îşi rup de la gură banii de pâine pentru a burduşi tot conturile respectivilor sforari politici. Iar, pentru "impresie artistică", să dea bine în poza de grup, se mai saltă de la categoria slujbaş-simbriaş, la aceea de profitor-începător, şi câte un "ales" care, pe tot parcursul telenovelei , şi-a demonstrat lipsa decenţei, talentul demagogic şi absenţa oricăror scrupule, calităţi esenţiale pentru un viitor oştean al partidului şi al revoluţiei bunului simţ. Astfel, pogorâtă din legendara căruţă caracaleană, ca o minune mai abitir decât un Petrache Lupu cu fustă, fosta grevistă de protocol pisicesc a fost răsplătită din plin pentru nevăzutele, dar naratele, tele-leşinuri, vivandiera de partid ajungând o isprăvniceasă a profitului, mustind de tupeul şi ţâfna parvenitului. În tabăra cealaltă, a slugilor second hand, se iţesc feţele lungi şi dezamăgite ale unui Bulă-drapel, alt grevist în devenire, sau ale neânţelesului "gagarin" de balcon, personaje pentru care, carnea macră de pe ciolan este, încă, un vis. Dar, nimeni dintre figuranţii ori actoraşii scenetelor şi altor opere de două parale puse în scenă  de "regizorii" neamului trebuie să fie zeloşi, să nu dispere pentru că, vorba coanei Joiţica, " nu-i cea din urmă Cameră!"

ps. După ce şi-a spălat sfios pantofii plin de glodurile uliţelor natale în prima baltă întâlnită la bariera din nordul Ploieştilor şi a prins a se gudura pe la mesele potenţilor urbei, flăcăul coborât din vârful dealurilor prahovenbe a prins gustul banului şi al politichiei şi, după un stagiu de parlamentar, a reuşit, "prin metode specifice", să ajungă în jilţul din fruntea urbei. Şi, cum, după împânzirea oraşului, în vremea campaniei electorale, cu înscrisuri sub semnătură proprie despre aburitoarea şi fantomatica "pensie municipală" nu s-a sichisit niciun "organ", junele a prins curaj şi, mai nou, a clocit, împreună cu amicii de partid, o fundaţie în care, chipurile, ar urma să se strângă, după metoda "transparenţei", tot de la păcăliţii ploieşteni, donaţii pentru construirea unui nou spital. Pentru cei cu naturelul simţitor trebuie menţionat că, în acest moment, în oraşul peste care tronează grijuliul edil, funcţionează, sub aripa spilalului judeţean şi cel municipal, vreo şapte unităţi spitaliceşti, în vreme ce a opta, fostul impunătorul şi noul sediu al Petrom,recent predat de societate comunităţii , este în curs de întrupare. Dar, în opinia întâiului edil al oraşului, pentru un "ţel nobil", nicio fundaţie, aspirator opac de fonduri, nu e de prisos. Mai ales că, de nu vor fi surprize, atât viitorul ministru al Justiţiei, cât şi viitorul procuror general al naţiei sunt fii ai urbei cu pricina.  În rest, "ne doare-n replică!"