Dintre nămeţii patriei , printre rafalele viscolului băştinaş şi eternele bâlbe festiviste ale bugetarilor plătiţi din buzunarul contribuabilului să nu fie "surprinşi" cu izmenele în vine la primii fulgi de nea, se îţeşte, larg şi maculat de o iresponsabilitate cronică, rânjetul tembel, de golănaş, al celui dintâi baschetbalist şi copilot care a fost slobozit accidental de aste meleaguri. Că, băiatul vesel al politichiei are mintea mai necoaptă decât a unui cozonac ratat de gospodină, dar ţâfnă şi orgoliu cât tara aia dragă lui, China populară, a reuşit să se dumirească destulă populaţie votantă, rata majoritată a absenteismului electoral fiind elocventă,însă mai erau câţiva naivi care îl suspectau pe respectivul de posesie a unui strat fin de decenţă. Eroare! "Distinsul" este eliptic de obraz , dar este înrestrat cu o doză supranormală de un tupeu frate cu mârlănia. În urma "pomenii în viu" , organizată de politrucii pesedişţi la crâşma lui "Gino chioru" (scuze, dar asta era porecla fostului fotbalist ajuns,şi cu "sprijinul amical şi dezinteresat" al cuplului comico-muzical, Ponta-Dragnea, staroste peste fotbalul mioritic) la care "oaspeţii de seamă" erau aceiaşi doi camarazi, taman în orele în care în Apuseni se consuma o dramă, cei mai atenţi obsaervatori au fost ,cel puţin intrigaţi, atât de "neispirata" prezenţă a premierului "îngrijorat până la lacrimi" de soarta celor 7 accidentaţi, cât, mai ales, de muţenia liotei de "jurnalişti" părtaşi la chef. Încercând să se dea "şcoliţi" prin inutilele cursuri de "manevrarea informaţiei", unii dintre organizatori au spoit chermeza în noua limbă de lemn de partid, susţinând că a fost o "întâlnire cu presa acreditată" pe lâng ominipotenta tufă trandafirie guvernamentală. Păi, dragii moşului, aşa cum a afirmat în scris şi Ion Cristoiu, cumetria dintre cele două tabere este notorie şi, în destule situaţii, tinde spre un concubinaj reciproc avantajos. Ba, s-au mai întîlnit situaţii în care, dragostea fiind infinită şi arzătoare, a fost parafată chiar şi la starea civilă. În ceea ce priveşte "verticalitatea" unor trestii jurnalistice, îmi permit să redau un episod, mustind de tâlc, din "anii de glorie" ai guvernării Năstase. Astfel, aflat sub sceptrul conducător al "crucişătorului" de atunci al presei, CTP, Clubul Român de Presă a pus la cale,într-una din sălile fostului Sofitel, o întâlnire dintre capii jurnalismului autohton şi premierul vremii, Adrian Năstase. În jurul mesei, nu au ratat ocazia de a fi prezenţi, toţi solii deontologiei şi incisivităţii presei, de la SRS, la Tatulici şi de la Nistorescu, la Ion Marin. Era o atmosferă dulceag-alintătoare, pigmentată cu obişnuitele glumiţe şi ironii fine lansate ,printre zâmbete, de oaspetele celor mai fioroşi "câini de pază" ai societăţii când, mai mult în şagă, s-a atins subietul "economiei subterane", unul dintre "vigilenţii" gazetari lansând un procent(parcă 40%) destul de important al existenţei acestei plăgi pe trupul plăpând al economiei naţionale. "Cred că e mai nare", a zâmbit fin şi privind galeş spre asistenţa anesteziată de plăcere invitatul de onoare . Desigur, nimeni nu a comentat, nici unul dintre marii cavaleri ai dreptăţii nu a fost oripilat de plusarea existenţei flagelului cu pricina, nimeni nu a îndrăznit să afle ce demnitari din angrenajul atenuării respectivului fenomen a fost, cel puţin, mustrat. Totul s-a încheiat în zâmbete şi cordiale strângeri de mâini transpirare de emoţia atingerii cu a "distinsului" viitor încarcerat. doar, de mâinile lui depindea şi fericirea financiară a gazetelor conduse de acei vajnici "formatori de opinie". Şi, acum ne indignăm că o mână de pleşcari, posesori de legitimaţii jurnalistice, au poftit la o "poantă de birt"?
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu