miercuri, 23 mai 2012

Preţul slugărniciei

Încă de la naşterea sa, din coastă pesedistă, UNPR, gruparea ce flutură flamura progresiştilor mioritici, s-a proptit într-o singură cârjă ideologică, aceea a impozitării averilor castei îmbogăţiţilor, adică a majorităţii clientelei transpartinice şi a "băieţilor deştepţi" ai naţiei. Mai pe un plan subţire, silirea,prin lege, a mogulilor şi baronilor, a acestor exponate de vază din muzeul opulenţei naţionale, de a vărsa o parte însemnată din avere în visteria statului. Probabil, în momentul creaţiei, şeful progresiştilor, nici dârzul şi neânfricatul general Oprea şi, cu atât mai puţin, oştenii săi nu credeau o iotă din utopia legislativă pe care au ridicat-o la rang de crez politic şi virtute de partid, damful populist al proiectului cu pricina fiind mai puternic decât al unui ou clocit. Ar fi trebuit să fii căzut din stele ori întruparea naivităţii să crezi în succesul unei legi care, în cazul  în care, prin absurd, ar fi trecut de votul majorităţii hămesite din Parlament, ar fi atins conturile dodoloanţe ale vreunui Patriciu, Vântu, Năstase, Tăriceanu,Voiculescu ori a altui capitalist de viţă nouă de care atârnă fericirea şi prosperitatea de partid.Or, poate, bântuit de idealism, vreun trăitor pe aceste meleaguri ar fi gândit că, dintr-un elan revoluţionar, liderul şi părintele UNPR, Gabriel Oprea, ar fi atentat, prin materializarea acestui proiect de lege, la liniştea sufletească a cumătrului său, junele premier Ponta, şi, prin extensie, a amicului şi aliatului său, penelistul domn Antonescu. Dar, trăind cu impresia, destul de deformată, că toată intelighenţia patriei s-a înghesuit în minţile luminate şi unperiste, la schimbarea macazului puterii, progresiştii s-au bulucit în barca, destul de aglomerată, a noilor majoritari, având în bocceluţa drumeţului de partid tot acest unic bagaj, proiectul legii de taxare a averilor ce depăşesc pragul decenţei. Mai mult, deşi s-au zămislit din aceiaşi plămadă ideologică şi au copilărit împreună, progresiştii generalului Oprea şi a "antrenorului secolului", Puiu Iordănescu, s-au dus precum juniorii după prima fentă şi chiar au crezut în promisiunile pesediste de trecere prin botezul votului parlamentar al unicului şi preţiosului odor, proiectul mult-clamat. Numai că, după ce s-au văzut cu sacii-n căruţă şi cu legea electorală votată după bunul plac şi interesul propriu, "aliaţii" usl-işti au uitat de "cătanele" generalului progresist, de promisiunile şi declaraţiile fierbinţi de iubire veşnică aşa încât, legea de căpătâi a UNPR a căzut, spre disperarea şi durerea părinţilor, cu brio.Ceea ce, în traducere liberă ar însemna că, în vreme ce Ponta şi ai săi i-au aburit pe oamenii cumătrului până au trecut puntea şi desagii pline cu interese, mofluzii progresişti au plătit preţul plătit de slugile devenite inutile după folosire.Totuşi, nu-i un capăt de ţară, deoarece  sângele apă nu se face şi, în mod sigur, se vor mai ivi momente în care cumetria politică va înmuia orgoliile , iar progresiştii se vor mai lăsa păcăliţi şi se vor sacrifica pentru stabilitatea ţării şi întruparea  unei legi moarte înainte de a se naşte. Pe de altă parte, tot răul este spre bine, netrecerea de votul parlamentar a proiectului Oprea oferindu-i partidului său şansa de a avea un scop în viaţă şi o idee pentru care să-şi negocieze traiul politic.     
Trimiteți un comentariu