Băşcălioşii

Martorii au povestit că, înaintea şedinţei parlamentare în care a fost învestit Cabinetul Ungureanu, co-liderul USL, Victor Ponta, se pregătea sufleteşte să ia în piept ironiile şi alte mojicii ale rivalilor săi politici din Coaliţia guvernamentală motiv pentru care, precaut, şi-a gardat augusta-i persoană cu socrul din dotare, senatorul Ilie Sârbu. Însă, spre mare sa uimire, nu numai că parlamentarii partidelor venite să voteze noul premier nu l-au atins pe emisarul Opoziţiei nici măcar cu răsuflarea, ci, dimpotrivă, după ce i-au ascultat cu toată atenţia mesajul, au mai avut şi eleganţa de a emite păreri dintre cele mai favorabile, considerându-se că, în sfârşit, normalitatea relaţiilor dintre exponenţii diferitelor tabere politice a poposit şi pe meleagurile mioritice,iar grobianismul de partid a fost abandonat. Nimic mai fals! Dovedindu-se, pentru a mia oară, că orice minune dâmboviţeană durează doar trei zile, mult-lăudata şi aşteptata aliniere la standardele şi normele minime ale civilizaţiei europene au fost înglodate în pâcloasa şi pâsloasa maia vulgară din care sunt plămădite multe dintre aşa-zisele figuri ale politichiei băştinaşe şi prestinsele lor valori ideologice. Fie, liderul pesedist este un cavaler al tristei figuri ce se agită în van să se descotorosească de năravurile sleite într-un zaţ mucegăit al unei desuete lupte de clasă sau de  ţăţismele liberale clamate, strident, pe la toate video-şezătoarelor de către un lider ce se doreşte a fi viitorul luceafăr politic al naţiei, fie, un actor de duzină ce ar vrea să amăgească asistenţa încercând să facă un Hamlet, dar pe un text de brigadă de amatori.Asta, pentru că, în vreme ce şeful pesediştilor se joacă de-a poliţistul bun, de-a premiantul, uşor tocilar, care ştie să fie politicos şi să nu scuipe pe covoarele simandicoase ale mătuşii Europa sau unchiului Sam, ortacii săi de partid şi cei din alianţă se întrec în a demonstra, cu fiecare prilej, valabilitatea teoriei darwiene şi faptul că, în pofida ifoselor şi pretenţiilor, etalate mai mult prin costumaţie, guşă sau burtă, nu au depăşit stadiul unui "Ionel", nevricos şi răzgâiat, care încă mai deşartă chiseaua cu dulceaţă în galoşii musafirilor. Desigur, în opinia "distinşilor" exponenţi ai aceste politici, de tip "ba, pe-a mă-tii ", toate asemenea manifestări cu ingrediente mahalagiste sunt expresiile ultimului strigăt în materie de  strategie de luptă politică, în acord cu "moda europeană", iar singurii vinovaţi pentru "neânţelegerea" adevăratelor sensuri şi subtilităţi ale respectivelor tactici de bătălie sunt, evident, toţi cei ce nu sunt în acord total cu amintiţii războinici, în frunte cu "dictatorul Băsescu". Mai concret, un remix al străvechii teorii :  "cine nu-i cu noi, este împotriva noastră".După cum, ofuscaţi de acuzele la adresa mitocăniilor, în gest şi vorbă, emanate, "stilaţii" conglomeratului politic USL se prevalează, cu o superioritate ostentativ afişată faţă de naivul "neiniţiat" în tainele jocului politic, de fineţurile unui umor şi a unor ironii accesibile doar "iniţiaţilor". Din păcate, pentru prestigiul destul de şifonat al multor "cavaleri ai spiritului", de la băşcălia grosieră practicată de "onorabilii" şi până la umorul veritabil este o cale pe care majoritatea "pontoşilor" de cartier nu o vor parcurge niciodată. "Băşcălia este a mitocanului, iar umorul al omului cu spirit", afirma un cult de negăsit, niciodată, prin tagma flecarilor şi a "fluieraşilor" şi alţi "ultras" de partid.   Astfel, îndoctrinaţi şi înarmaţi cu aceste simpluţe şi puţine concepte ale melanjului ideologic socialisto-liberal, vorniceii Uniunii fac febră musculară la fălci în misia lor de a propovădui, pe toate căile şi cu toate ocaziile, valoroasele învăţături cu un puternic damf iliescean şi de a vesti naţiei pogorârea celor doi arhangheli ai democraţiei şi fii ai bunului simţ, liderii Ponta şi Antonescu, însoţiţi de întregul alai al apostolilor dreptăţii, în frunte cu "neprihăniţii" Cătălin Voicu şi Adrian Năstase, precum şi a haitelor de câini cu covrigi în coadă. Iar, până la împlinirea acelor clipe mult-dorite de înfometata şi însetata armie a Opoziţiei, cei mai "vrednici" dintre aleşi, parlamentarii liberali şi pesedişti, îşi conservă preţioasele lor energii, epuizate în lungile şi numeroasele talk-show-uri", într-un  chiul pe banii contribuabililor,. Şi, pentru a nu fi acuzaţi că îşi încasează fără muncă zecile de milioane de lei, greviştii neamului, prin rotaţie, îşi exhibă, din balconul Parlamentului, "talentele" de "ultras" cu ştaif şi, asemenea  şcolarilor repetenţi refugiaţi în fundul clasei, râgâie, joacă şeptic, behăie, sparg seminţe şi aşteaptă sfârşitul anului şi mila profesorilor (în acest caz, a votanţilor) să -i treacă, din nou, clasa.